Bunicul














                                                                           
                                                   BUNICUL


                                        Era-n amurg,și câmpul
                                        ardea sub roșul soarelui;
                                        era-n amurg,și porumbii
                                        foșneau uscat sub respirația vântului;
                                        era-n amurg,și liliecii
                                        prevesteau roua serii;
                                        era-n amurg,și seara a venit.

                                        Era seară,și te-am văzut
                                        intrând obosit în casa mică;
                                        era seară,și te-am auzit
                                        suflând din greu;
                                        era seară,și păru-ți alb,
                                        era răvășit,Bunicule;
                                        era seară,și noaptea a venit.

                                        A fost noapte,și te-am auzit
                                        rugându-te;
                                        a fost noapte.și te-am văzut
                                        culcându-te;
                                        a fost noapte,și lampa s-a stins;
                                        a fost noapte,și viața s-a stins.

                                        Erau zorile roșii ale noii zile
                                        albe și frumoase;
                                        erau zorile ce-au bătut
                                        la ușa ta de stejar bătrân;
                                        erau zorile care te-au găsit
                                        dormind încă;
                                        erau zorile care te-au găsit
                                        dormind pentru totdeauna .

                                        A fost ziua cea plină
                                        de soare și miresme;
                                        a fost ziua cu parfum
                                        de prune,mere și fân uscat în poduri;
                                        a fost ziua ta de îngropăciune;
                                        a fost ziua,în care pământul
                                        pe care l-ai iubit,
                                        te-a făcut pământ.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Iubire

Ceaușescu,Petre Țuțea și Românii

Toamna copilăriei