Atunci când neputința doare

Atunci când neputința doare...

    În lume răul distruge de la stânga la dreapta și de sus  în jos,tot ce-i iese în cale:oameni,civilizații,păduri,oceane,pești și animale.
    Apocalipsa se instalează și suntem deja prinși în focul mistuitor.
    Numele sub care acționează nu are mare importanță:incendiu devastator,coronavirus,accident nuclear,atac terorist,război,crimă,pedofilie,trădare de țară,și tot așa...!
    În România totul se repetă de la primele partide istorice încoace,semn că am rămas aceeași balcanici,lăsați de Dumnezeu la răscrucea marilor interese de la Est la Vest,și de la Nord la Sud,conduși de arendași cu tot atâtea clase ca trenul!
    Neputincioși,asistăm cum murim zi după zi în minciună,hoție ,și depravare la nivel înalt.
    Neputința vine mai cu seamă de la faptul că cei care ne conduc,ne vând pe doi bani.
    Un popor nu poate valora doi bani.
    Poporul împreună cu teritoriul pe care este așezat,formează o Țară.
    Nicio țară din lume nu poate valora doi bani!
    A noastră da.
    Pentru că suntem la cheremul unor oameni de nimic.
    Pe care i-am ales noi să ne conducă.
    Când lumea începe să dispară,conducătorii noștri (președinte,parlamentari,guvernanți),se bat pentru putere.
    O putere pe care vor s-o aibă numai pentru ei și pe care s-o folosească doar împotriva noastră,nu a răului care ne-a încercuit și ne devorează.
     Pentru că ei înșiși,sunt uneltele răului.
     Și pentru că noi i-am ales în mod democratic ,nu putem face nimic.
     Doar n-o să ne-ntoarcem la dictatură,nu?!
     Așa că asistăm neputincioși cum murim omorâți de noi înșine.
     O neputință care doare, ne arde și ne preface în scrum!
     Dar...din cenușă a reânviat Pasărea Phoenix!